Cele mai noi articole din categoria Dragoste
‹ Prima < 2 3 4
Din jurnalul Norei B.
L-am chemat, niciun răspuns. No way. Este prea ocupat să-mi răspundă, prea laş să recunoască că nu mă iubeşte sau naiba ştie de ce.
„Vrea linişte în viaţa lui”, cică… Nu mai contează nici faptul că se încăpăţânează să nu-mi răspundă, deşi este online. Nu ştiu ce aşteaptă, poate să mă umilesc şi să îmi repet invitaţia. Să aştepte mult şi bine că, deşi aş vrea… nu îl mai apelez.
Poveste de dragoste
Voi povesti, astăzi, despre o iubire, cu dorul închis în palmele prea mici ca să o încapă. Povestea spune că el o iubea, nebuneşte şi necondiţionat. Şi tot povestea spune că ea venea spre el cu inima bătând la fel de nebuneşte. Dar oare sunt adevărate toate poveştile? Cineva o să-mi spună, cineva o să mă ajute să aflu şi eu cât este lumină şi cât este noapte în această poveste. Îi despărţea o lume, o stare extrem de civilă, o viaţă, un timp, şi multe sute de kilometri. Constant, permanent, dureros. Dar
Romeo şi Julieta... doar o operă de artă
Acum un timp m-am îndrăgostit profund de un bărbat. Merita? Nu. Ceva din încâlcelile ascunse ale subconştientului meu îmi spunea că el nu era chiar un vis.
Dar m-am încăpăţânat să îmi imaginez lucruri foarte frumoase şi măreţe în privinţă lui. Masochism? Nu prea cred. Prostie? Ei bine, una asumată chiar în timpul derulării sale. Un romantism ceva mai dramatic şi poate un pic cam imatur? Cu siguranţă. Oricum, iubirile acestea intră deja în sfera dramaticului şi pateticului. Poate că noi, femeile, avem foarte multe
Scrisoare de Sărbători
Scrisoarea ta întârzie, poştaşul nu îmi bate la uşă, poarta nu scârţâie, ca atunci când anunţă sosirea cuiva.
E deschisă însă, pentru tine. Nu trebuie să baţi, doar intră. Nu am gătit, nu fi supărat pe mine. Nu miros a vanilie sau a cozonaci, nici a fripturi, nici aromă de ierburi la cuptor nu port. Dacă te apropii, vei simţi iz de tristeţe. Da. Şi zâmbet şters în colţul buzelor. Sunt ani de când te aştept, să-mi îmbrăţişezi sufletul. Te aştept mai aprig de Sărbători, mă gândesc că atunci, nouă,
E aici
Ramurile în floare ale unui liliac se leagănă uşor în faţa ferestrei deschise. Vântul adie numai atât cât trebuie pentru a purta în încăpere parfumul discret al ciorchinilor grei de floare. Pentru a nu ştiu câta oară în viaţă, mă pregătesc în faţa unei oglinzi să înfrunt lumea, să ies între oameni, iar azi în mod special să-l văd pe El. Pentru prima dată în viaţă, m-am gândit la predestinare întâlnindu-l. Întâlnindu-l? Poate e cam mult spus, dar să începem cu înce
Începuturi
Nu am dormit toată noaptea. Nici nu am apelat la leacul tradiţional al nopţilor mele de insomnie, una din cărţile de pe noptieră. Am privit lumina slabă ce se strecura pe fereastră şi juca un teatru de umbre pe tavan.
Şi m-am gândit. Mi-am amintit atâtea lucruri din viaţa mea pe care le credeam pierdute pentru totdeauna. Nu cred să mai fi avut vreodată atâtea emoţii, parcă aş fi în ajunul nunţii, atât că nu simt agitaţia, nu privesc ceasul de alături aşteptând să vină mai repede dimineaţa. De fapt, aş prefera să nu mai vină. Niciodată. Încet l
Nu-mi dai pace nu… DRAGOSTE, tu!
MOTTO: Dacă soţii ar fi trăit separat, numărul căsătoriilor care ar rezista ar fi fost mult mai mare. (Friedrich Nietzsche)
Atunci când puritatea zorilor ne atinge visul
Te iubesc fără cuvinte
Când nu îţi spun că te iubesc să ştii că te iubesc mai mult Eşti un parfum sublim ce-l simt, fără cuvinte… E uneori prea greu de spus, prefer să tac şi să ascult Când număr printre picături vechi jurăminte Când uit să-ţi spun că te iubesc, să nu tresari în visul tău Şi să nu crezi că te-am pierdut printr-o uitare… Secundă-ţi sunt într-un abis, eşti clipa sufletului meu Prin întunericul prea dens te-mbrac în soare Când nu ţi-am spus că te iubesc, te-am mai iubit încă odată Şi neştiind că te ador, m
‹ Prima < 2 3 4
