Jumătatea perfectă
Oare există suflete pereche sau doar mitul jumătăţii perfecte? Pentru că sufletul pereche ar trebui să fie acel suflet purtat de Acel Cineva, cu care te asemeni, cu care te potriveşti perfect. Alţii ar zice că te completezi, însă ştiu şi eu… ce se întâmplă dacă nu ai pe nimeni, atunci se cheamă că eşti incomplet?Să spunem că ar exista sufletul tău pereche şi ar fi unul singur. În acest caz ar însemna să-l recunoşti, să-l găseşti, să-l ţii lângă tine. Ar însemna să creadă şi el acelaşi lucru, că şi tu eşti sufletul lui pereche. Când întâlneşti pe cineva atractiv, vrei să-l cunoşti, să vezi dacă vă potriviţi, dacă nu cumva este el Acela, mai ales că se arată de asemenea interesat. Şi dacă nu merge, înseamnă că nu a fost el? Sau nu ai fost tu destul de pregătit, te-ai grăbit şi l-ai pierdut? O întrebare ce rămâne încă.
Să spunem că ar exista, însă nu ar fi unul singur, ar exista mai multe combinaţii. Întâlneşti un om, te îndrăgosteşti, îţi place, este ceva reciproc, dar la un moment dat totul se stinge. Întâlneşti altul, şi tot aşa, până acumulezi experienţă şi rămâi cu cel mai potrivit dintre ei, cu cel mai bun. Aici apare însă o problemă, când să te opreşti? Dacă eşti apoi lacom şi cauţi mereu pe cineva mai bun, dând cu piciorul şi celei mai bune ocazii rămânând apoi cu nimic?
Jumătatea perfectă? Nu cred că există aşa ceva. Nu există cineva anume cu care să te potriveşti şi să fii pe deplin fericit, indiferent de defectele şi calităţile lui, cu care să poţi coopera şi cu care să te înţelegi la un nivel profund. Pur şi simplu, ai noroc sau nu să găseşti pe cineva potrivit. Mulţi au, mulţi nu au, şi nu ţine de predestinare ci de cum decurge viaţa fiecăruia.
Totuşi, indiferent de adevăr, cum ar fi mai util să gândim? Că există un singur suflet pereche, sau mai multe şi trebuie să ne oprim la timp (cam ca la jocurile de noroc) sau nu există şi trebuie să ne vedem de viaţă… şi dacă apare bine, dacă nu, asta e?
Cred că trebuie să fim pregătiţi să nu vrem totul – dacă avem norocul să găsim pe cineva cu calităţi plăcute şi defecte ce pot fi înţelese, este bine să fim entuziasmaţi de ce avem şi conştienţi că este exact ceea ce ni se potriveşte.
Apoi, e bine să ne gândim în primul rând la noi, iar cel care se presupune a fi, va veni el şi ne va găsi pentru că vom ajunge să fim pregătiţi pentru a ne înţelege.
Eu cred că există mai mulţi oameni cu care ne potrivim, dintre care până la urmă alegem pe cel mai bun, pe cel mai aproape de noi. Dar să nu uitam să ne construim mai întâi pe noi pentru a şti ce ne dorim cu adevărat.
Autor: Elya
-
marco0430830-11--0001 00:00
Nu exista jumatatea perfecta. Nimeni nu e perfect, totdeauna exista ceva de imbunatatit, un plan calitativ superior. Sunt de acord cu tine : ' trebuie sa fim pregatiti sa nu vrem totul,... exista mai multi oameni cu care ne potrivim ' intr- un anumit grad ( niciodata 100 % ). Unii sunt aproape de noi, altii la mare distanta, pe multi nu- i vom cunoaste niciodata. Important este sa promovam ce ne uneste, ce ne apropie si sa privim cu intelegere diferentele dintre noi, inerente unei lumi reale, imperfecte. M.
