"Nu contează dacă suntem bogaţi sau săraci, putem mânca la fel de bine sau de prost” – interviu cu Gheorghe Mencinicopschi

Prof. Univ. Dr. Gheorghe Mencinicopschi, alias Doctor Menci, este directorul Institutului de Cercetări Alimentare şi o personalitate deosebit de activă în domeniul alimentaţiei. A devenit o voce autorizată cu privire la consumul alimentelor nesănătoase care atenţionează asupra faptului că a mânca este un act responsabil pentru noi şi mai ales pentru copiii noştri, care ar trebui învăţat şi predat la şcoală.

Boncafe: Ne puteţi spune care este secretul unei diete sănătoase?

 
Doctor Menci: Secretul unei diete corecte este echilibrul. Este bine să nu ne stresăm. Ca orice extremism, controlul obsesiv al regimului alimentar este periculos pentru sănătate. Nu sunt adeptul unui regim alimentar strict şi restrictiv. Nu trebuie să stăm să numărăm caloriile, nu trebuie să ne refuzăm anumite plăceri gastronomice, din când în când. Altfel spus, avem voie să mergem şi la fast-food, avem voie să mâncăm şi o felie de tort. Dar să nu ne facem din asta un obicei, să nu mergem zilnic la fast-food, iar felia de tort să se transforme într-o bucată serioasă.

Boncafe: Sunt mai bune produsele autohtone decât cele din import?
 
D.M.: În primul rând, trebuie să consumăm „româneşte” pentru că, în general, înseamnă să consumi mai sănătos. Firmele mici din agricultură nu au posibilităţi financiare de a folosi tot felul de produse chimice pentru a creşte productivitatea. Îngrăşămintele chimice şi ierbicidele nu sunt folosite nici pe departe în aceeaşi măsură ca în Occident. Calitatea produselor autohtone este superioară celor din exterior, iar cererea este de asemenea mai mare. Marele dezavantaj este aspectul fructelor noastre, nu sunt atât de frumoase ca şi cele importate pentru că plantaţiile noastre sunt deja bătrâne. Cantităţile în care se produc fructele în ţară sunt mai scăzute decât cele din străinătate, iar preţul este mai mare.
 
Boncafe: Ce se ascunde în spatele aditivilor alimentari?
 
D.M.: Atenţie la etichete! Producătorii din industria alimentară camuflează mai nou E-urile sub denumirile lor chimice, pentru a nu trezi suspiciunile cumpărătorilor. În ultimele luni, de când consumatorii au început să conştientizeze problema aditivilor alimentari şi să fie mai atenţi atunci când cumpără un produs, E-urile au început să dispară de pe etichetele alimentare. Producătorii înlocuiesc acum E-urile cu denumirea chimică a respectivei substanţe conţinute în produs.
Mai exact, pe eticheta unui produs care până acum avea scris, spre exemplu, E 102, acum poate să apară menţionat numai tartrazină (colorant). În acest fel, consumatorul este indus în eroare. Producătorii menţionează pe eticheta alimentară denumirea chimică a respectivului aditiv, bazându-se pe inabilitatea consumatorului de a face corelaţia între codul E-ului şi denumirea substanţei.
 
Boncafe: Ce boli determină aditivii alimentari?
 
D.M.: Consumul îndelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce în organismul uman un bombardament asupra organelor interne, care provoacă distrugerea sistemului imunitar, precum şi o serie de tumori maligne şi benigne.
Incidenţa alarmantă a unor forme de cancer este strâns legată de avalanşa
produselor alimentare bogate în E-uri nocive, consumate frecvent de români. De
asemenea, E-urile periculoase sunt "vinovate" de răspândirea bolilor cardiovasculare, ale tubului digestiv şi a alergiilor.
 
Boncafe: Sunteţi de părere că ar trebui să consumăm numai alimente ecologice?
 
D.M.: Nu orice mâncare ecologică e şi bună pentru sănătate. Dacă e certificată ecologic nu înseamnă că e sănătoasă. Alimentul ecologic e sănătos când echivalentul lui obţinut prin agricultura convetională e sănătos.
În prezent, supermarketurile abundă de aşa-zise produse tradiţionale, care practic sunt falsuri grosolane, păcălind şi încălcând drepturile consumatorilor. Spre exemplu, putem găsi "cozonac tradiţional", "produse din carne tradiţional", „feluri de mâncare pregătită tradiţional", "piureuri instant şi supe instant tradiţionale", "murături tradiţional"“ ş.a.m.d., care la simpla citire a etichetelor ne dezvăluie minciuna, deoarece conţin o serie întreagă de aditivi alimentari de sinteză, E-uri, grăsimi artificiale, edulcoranţi de sinteză, arome artificiale, iar tehnologiile de producţie şi reţetele nu au nimic în comun cu cele specifice adevăratelor alimente tradiţionale.
Acest fenomen proliferează şi pe seama consumatorului neavizat, naiv, care crede că orice produs tradiţional este automat şi sănătos.
 
Boncafe: Din dorinţa de a scăpa de kilogramele în plus, mulţi iau de bune sfaturile unor persoane neavizate. Ce părere aveţi despre dietele după grupa sangvină, disociate şi altele atât de în vogă în Occident?
 
D.M.: Sfatul meu este să mâncăm din toate, dar câte puţin, şi să uităm de aceste diete “minune”. Şi carbohidraţi, şi grăsimi, şi proteine. Putem slăbi asociind corect alimentele şi mai ales mestecându-le bine. Semnalul de saţietate de la creier începe să vină abia după vreo 60 de mişcări masticatorii. Cu cât mestecăm mai mult timp un aliment, şi nu îl înfulecam, cu atât şi senzaţia de saţietate creşte, cantitatea de alimente ingerate este mai mică, iar digestia este uşurată. Trebuie să ştim să alegem acele grăsimi sănătoase din peşte, uleiul de măsline, care menţin sănătatea inimii şi stimulează imunitatea. Un regim fără carbohidraţi (pâine, cereale integrale) provoacă scăderea nivelului de energie până când organismul începe să îşi extragă energia din masă musculară.
 
Boncafe: Ce părere aveţi despre lista propusă de Ministerul Sănătăţii Publice care conţine, pe lângă produsele interzise, cum ar fi chipsurile sau băuturile răcoritoare, şi o anexă cu recomandări privind alimentaţia copilului, care ar trebui respectate în unităţile de învăţământ unde copiilor li se asigură cel puţin o masă pe zi?
 
D.M.: Efectul produselor fast-food asupra copiilor este şi mai puternic deoarece un copil învăţat cu alimente dulci sau grase va fi cu greu dezobişnuit de obiceiul de a consuma aceste produse în favoarea fructelor şi a legumelor. Mare parte dintre aceşti copii ajung obezi la maturitate.
În cazul persoanelor care consumă regulat produse de tip fast food, efectele negative asupra sănătăţii nu au încetat să apară: colesterol crescut, indice glicemic mare, îngroşarea vaselor de sânge, obezitate etc.
În acest fel, Ministerul Sănătăţii încearcă să obţină reducerea consumului de junk food dar şi strângerea unor fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii spitaliceşti, iar eu nu pot face altceva decât să sprijin această iniţiativă.
 
Boncafe: Se ştie că sucurile sunt preferate de copii. Ne puteţi spune dacă cele naturale de pe piaţă sunt recomandate pentru copii?
 
D.M.: Un suc natural, fără conservanţi, începe să fermenteze în numai câteva ore de la preparare. Astfel, ca să reziste, toate sucurile de pe piaţă sunt tratate termic şi pasteurizate. În momentul în care sucurile au suferit un tratament termic au fost inactivate enzimele, sărurile minerale, fibrele şi cea mai mare parte din vitamine. Astfel, avem un produs mort, dar rafinat. Majoritatea sucurilor conţin coloranţi chimici de sinteză, adică E-uri (de exemplu, tartrazine - E 102, Allura Red - E 129). La copii, aceste E-uri pot provoca sindromul ADHD, adică hiperactivitate şi deficienţa de concentrare. Reacţiile sunt în funcţie de fiecare aditiv în parte. De exemplu, tartrazina creşte riscul de cancer de tiroidă. Edulcoranţii de tipul aspartamului, acesulsamului, ciclamaţilor de sodiu, sucralozei sunt alte E-uri de care ar trebui să ne ferim. Acestea, deşi nu conţin calorii, produc îngrăşare, probleme nervoase, chiar şi cancer.
 
Boncafe: Calciul se asimilează mai bine din brânzeturi decât din lapte? Există sortimete interzise pentru copii?
 
D.M.: Brânzeturile sunt una dintre cele mai bune surse de calciu, fiind recomandate în special copiilor şi adolescenţilor pentru întărirea sistemului osos. Brânzeturile sunt indicate inclusiv vârstnicilor, pentru prevenirea osteoporozei, deoarece calciul se asimilează mai bine din brânzeturi decât din lapte. În 100 g brânză proaspătă de vacă se găsesc 90 mg calciu, în aceeaşi cantitate de brânză de capră – 100 mg, în telemea – 300 mg, în şvaiţer – 1.150 mg. Persoanele care au intoleranţă la lactoză pot mânca brânzeturi, deoarece, fiind fermentate, acestea nu mai conţin lactoză.
Brânză topită ar trebui interzisă copiilor! Aceasta e obţinută prin topirea celorlalte brânzeturi. În procesare sunt utilizate săruri de topire – polifosfaţi şi citraţi – care favorizează eliminarea calciului din sistemul osos. De aceea, brânza topită e interzisă copiilor, femeilor predispuse la osteoporoză şi bătrânilor.
 
Boncafe: Dar iaurturile cu arome şi fructe sunt bune pentru copii?
 
D.M.: Un iaurt cu fructe nu înseamnă întotdeauna alegerea cea mai bună dacă dorim să consumăm un produs din lapte. Din cauza zahărului şi a aditivilor alimentari pe care îi conţine, acesta poate face mai mult rău decât bine organismului nostru.
Toată lumea ştie că lactatele sunt sănătoase şi ar trebui să facă parte din alimentaţia noastră zilnică. Cu toate acestea însă, nu toate alimentele din această categorie au un efect benefic asupra organismului nostru. Iaurturile cu fructe, de exemplu, conţin o serie de aditivi alimentari care nu ne fac bine. În compoziţia iaurturilor cu fructe se găsesc diverse tipuri de amidon modificat, E 1410, E 1414, E 1420, E 1404.
Nici acidifiantul citratul de sodiu (E 331) nu ar trebui să se regăsească printre ingredientele iaurturilor de fructe, mai ales dacă ne gândim că aceste produse sunt frecvent consumate de copii. E 331 modifică echilibrul acido-bazic şi duce la apariţia de simptome, ca spasmele musculare şi tulburările cardiace. De asemenea, împiedică fixarea calciului pe oase.
 
Boncafe: Se poate mânca sănătos cu bani puţini?
 
D.M.: Da, atâta timp cât avem un nivel minim de cunoştinţe nutriţionale. De multe ori, o masă sofisticată nu înseamnă că e şi sănătoasă, iar una modestă nu înseamnă neapărat că nu este hrănitoare. Mai bine zis: nu contează dacă suntem bogaţi sau săraci, putem mânca la fel de bine sau de prost. Sofisticăria gastronomică nu are nimic de-a face cu gastronomia nutriţională! Majoritatea mâncărurilor scumpe sunt proaste, dezechilibrate nutriţional. Exista o speranţă – gătitul după preceptele gastronomiei nutriţionale, care împleteşte plăcerea de a mânca cu necesitatea de a ne hrăni. Dacă un om care nu are posibilitatea de a da bani prea mulţi pe mâncare, dar are o oarecare cultură nutriţionala şi un bun simţ care-i spune, uneori, ca a mânca mult şi prost, alimente ieftine, nu este tocmai o soluţie pentru el, că dacă se îmbolnăveşte nu va avea bani pentru a se trata. În acest caz, constrâns şi de situaţia financiară va cumpăra ingredientele pentru mâncare, de regulă, din piaţă şi îşi va pregăti acasă mâncarea. Va „posti“ conştient sau de nevoie, consumând mâncăruri simple, fără carne, bazate pe legume, leguminoase (în special fasole boabe).

 

Cei care pot să-şi crească animale şi au un mic lot de cultivat îşi vor asigura o parte din necesarul de hrană în „regie proprie“. Mulţi dintre aceştia nu folosesc îngrăşăminte chimice şi pesticide şi nu hrănesc animalele cu furaje concentrate. În unele zone de la ţară se păstrează obiceiuri sănătoase de hrănire, oamenii ţinând post miercurea şi vinerea, consumă rar carne roşie, în special la sărbători şi încă mai fac mişcare, lucrând la câmp, acasă sau la pădure.


Autor: interviu de Luminita Iliescu



Adauga comentariu

Numele tau:

Comentariul tau:


Security Code:



Blogurile BonCafe

Isteria dietelor

Text trimis de Viorela Dobre Oriunde intorci capul, oriunde privesti, invariabil te va lovi sceptrul unei noi metode de slabire, un regim minune care sa te ajute sa te transformi dintr-o scrofita i... Citeste tot

I'm good or not!?

Eu nu sint o persoana normala-sau ceea ce se  numeste de regula  in societate  normal!nu stiu cum sint dar nu ma sperii una ,doua  din ce mi se intimpla  ;ma tem  cu adevarat doar cind mi se imbol...Citeste tot

{{unknown}}... Citeste tot

Cu ce te îmbraci de cutremur?

 

În martie 1977 aveam 4 ani. Deşi s-a întâmplat ceva îngrozitor atunci – celebrul cutremur de 7,2 grade pe scara ... Citeste tot

Picior peste picior, NIG de vorbă cu Petronela Rotar

Deşi citind-o pe Petronela Rotar, am avut un pic senzaţia de deja-vu(poate pentru că mi-a fost recomandată de un prieten drag care vede o oarecare asemănare între noi), nu o ştiam totuşi pe această fa... Citeste tot

Prietenii mei, barbatii

Cand eram mica nu l-am citit pe Leonard Cohen si nu stiam ca scrisese el intr-o carte, probabil in urma experientelor personale, ca "o prietenie intre un barbat si o femeie, daca nu e bazata pe sex, e...Citeste tot

Oamenii aceia - Povestea unei cărți / Those people – The making off

 

 (the English version is available just after the Romanian one)

  Pădurea Franconă este un tărâm feeric, unul dintre acele meleaguri în care și ... Citeste tot