It used to be a fun house

România din amintirile mele obişnuia să fie campioană mondială la ceva important. Gimnastică. Handbal. Servicii secrete. Relaţii cu ţările arabe. Construcţii petroliere. România din zilele noastre e campioană mondială la miştocăreală ieftină, caterincă fără scop precis şi imbecilitate la nivel de masă.

România din amintirile mele era plină de frumuseţi rustice şi peisaje arhaice. Ceahlăul. Delta. Mânăstirile. Pădurile. România de azi e plină de frunza lui Udrea, Dracula Park care n-a mai fost, de cretinismul turismului românesc subliniat de Antony Bourdain şi un Centru Vechi al Bucureştiului ieşit parcă direct din ultimul bombardament al celui de-al doilea război mondial.

România din amintirile mele avea un Iosif Sava, Tudor Vornicu, Toma Caragiu, Neagu Djuvara. România de azi îi are pe Victor Ciutacu, Badea, Pora, Ciuvică. România din amintirile mele o adula pe Margareta Pîslaru şi Stela Popescu. România de azi o admiră pe Bianca lu' Bote, Monica lu' Columbeanu şi Adelina lu' Vîrciu.

România din amintirile mele avea miniştri care se pricepeau la economie şi afaceri de stat. Mănescu. Andrei. Dăscălescu. România de azi îi are pe Emil Boc, Ialomiţianu şi Udrea miniştri care n-ar pricepe economie nici dacă le-ar desena cineva o schemă simplificată. România din amintirile mele avea diplomaţi de talie mondială. România de azi îl are pe Baconski şi Cioroianu. România din amintirile mele avea influenţă extinsă în Africa şi Arabia.

România de azi n-are influenţă nici măcar în cadrul propriei graniţe.

România din amintirile mele nu mai există decât în amintirile mele. Când mă mândresc pe undeva cu faptul că sunt român, mă mândresc cu ceea ce România a fost. Cu ceea ce a făcut. Cu România la trecut. România de azi n-o cunosc şi nici nu vreau s-o cunosc. Eram curios într-o vreme care e nivelul ultim al răbdării romanilor. Acum ştiu că limita este una elastică. Cu cât e mai biciuit, cu atât românul face mai multă caterincă. Cu cât i se scuipă în faţă de către cei pe care i-a ales, cu atât mai mult protestează dansând dansul pinguinului în faţa guvernului sau semnează petiţii online.

Românului nu e nevoie să i se interzică libertatea, pentru că el habar n-are ce-i aia. El crede că libertatea se rezumă la a spune liber ce gândeşte. Şi a face caterincă. Românului nu e nevoie să i se taie din drepturi, pentru că şi aşa nu ştie ce să facă cu ele. Românului nu-i trebuie programe de guvernare şi discursuri despre starea naţiunii. Nu ar înţelege nimic din ele. Lui trebuie să-i vină preşedintele şi să-i spună că-i va fi bine. Nu contează cât de evidentă e minciuna, că el n-are după ce bea apă, dacă a venit boierul să-i spună că va fi bine, sclavii vor avea impresia că le este bine.

România nu e nevoie să fie cucerită sau cotropită într-un război. Se vor preda năvălitorilor la prima ocazie şi după aia îşi vor oferi femeile drept curve ocupanţilor. Şi apoi vor face miştocăreală ieftină. Românii nu pot face parte din alianţe pentru că dacă nu-s şefi îşi vor trăda aliatul sau vor crea scandal. Românii nu au nevoie de presă liberă. Atâta timp cât presa vine cu DVD-uri gratuite şi cărţi despre viaţa sexuală a gândacilor de colorado, românii vor fi mulţumiţi şi ziarele vor raporta cifre record.

Românii nu au nevoie de un preşedinte ca Luis Silva, Hugo Chavez, Obama ori Sarkozy. Ei au nevoie de un preşedinte croit perfect după asemănarea lor. Beţiv, mincinos, răzbunător, manipulator, grobian, nesimţit. Care să facă miştocăreală ieftină. Şi să le spună că va fi bine. Românii nu au nevoie de programe comunitare, investiţii în infrastructură, un sistem medical performant, infrastructură turistică. Românii au Aqualand naţional la fiecare indundaţie şi aşteaptă de la preşedinte să devină supervizor de şantier pentru lucrările de îndiguire. Se tratează în clinici private sau preferă să dea şpăgi medicilor, după ce în prealabil au plătit contribuţia la sănătate şi au cumpărat tot echpamentul medical, de la ace la pansamente şi bisturie.

Românii definesc de fapt România de azi.

(foto: badpolitics.ro)

Autor: Stash