Forţa de atracţie a corpului feminin este mult mai puternică decât forţa de respingere a gândirii masculine... Rezumând, este cât se poate de simplu: e vorba de puţină fizică... şi puţină chimie.
Pe larg, este mult mai complicat şi s-ar putea detalia astfel:
El doar o priveşte. De o vreme. Şi zadarnic încearcă s-o asculte.
Ea vrea să-i demonstreze că pământul e pătrat şi că, din cauza asta, dihania nu se învârte.
El este fascinat de felul cum i se mişcă buzele. Are buze frumoase şi pline. Are o gură... total sărutabilă şi singurul lucru la care se poate gândi este cum gura lui o devororează pe a ei... sălbatic şi primitiv. Ca un însetat care a străbătut deşertul fără un strop de apă. Să-i taie respiraţia pentru o secundă lungă, infinit de lungă. Să-i simtă cuvintele topindu-se sub buzele lui cotropitoare.
Ea vorbeşte mai departe... obrajii îi sunt îmbujoraţi. Să fie chiar atât de pasionată de ceea ce vrea să-i demonstreze sau a simţit ardoarea lui? E cititoare de gânduri indecente?
Din când în când, îi zăreşte limba roz răsucind jucăuş cuvinte fără sens... şi deja îi simte gustul. De piersică. Sau caisă. Sau amândouă. De mătase umedă. Sau de petală de trandafir... sau de coniac "cinşpe stele"...
Îşi simte palma tremurândă atingându-i obrazul... degetul gros îi mângâie conturul catifelat al buzei de jos, uşor răsfrântă... apoi îi simte pielea fină a gâtului sub palma lui nu atât de fină pe cât ar vrea să fie... Îi cuprinde umărul în căuşul palmei şi dinţii lui simt deja gustul cărnii fragede.
Sânii ei ascunşi sub bluza subţire au personalitate. Şi mai au şi o "minte autonomă". Se ridică uşor şi coboară odată cu respiraţia precipitată... hmmm, poate e chiar interesant ceea ce spune, poate chiar are dreptate şi pământul e într-adevăr pătrat... sau poate sânii răspund gândurilor lui total indecente, într-o comunicare total telepatică. Sânii ei... şi gândurile lui. Şi gura lui... Gustându-i... Înnebunindu-i... Înnebunindu-l!
Îşi ridică ochii şi o priveşte căutând ceva, un răspuns... un semn cât de vag... Dar nu vede nimic. Nici măcar o umbră de bănuială. Ea se joacă cu o şuviţă blondă şi-şi muşcă uşor colţul buzei. Într-un gest obişnuit... Absolut normal pentru ea... Absolut înnebunitor pentru el!